Despre fenomenul DEJA VU

Déjà vu-ul este o senzație ciudată de care ne “lovim” destul de des, depinde de fiecare persoană în parte. Deoarece această senzație o pot experimenta mai multe persoane și, implicit, de mai multe ori, mai corect ar fi ca déjà vu-ul să fie catalogat ca fenomen. Iar pentru a vorbi cât mai obiectiv despre un fenomen trebuie să îl tratăm fenomenologic, adică în profunzimea pe care o oferă această latură a filosofiei. Cea mai mare greșeală în tratarea acestui subiect este simplicizarea sa: atunci când nu știm a explica acest fenomen, apelăm la cea mai comună, cunoscută și simplă explicație, și anume, reîncarnarea, chiar dacă aceasta în mod ultim nu e rațională. De ce? Pentru că nu poți afirma că ai mai văzut un anumit lucru într-o altă viață atâta timp cât, poate, în viața trecută nu ai fost om. Mai mult decât atât, acel lucru e imposibil a rămâne la fel, neschimbat, ca în viața sau viețile trecute. Fenomenologic, omul trăiește pe mai multe planuri ale realității: pentru-sine (în conștiință – spirit) și în-sine (în trup – materie). Putem cunoaște atât prin intermediul rațiunii folosind conștiința, cât și prin intermediul simțurilor folosind trupul. În momentul în care avem un déjà vu, informația captată prin simțuri (ex: văzul) întârzie a fi livrată conștiinței, existenței adevărate – esenței. Iar când ajunge, nelatimp, creierul nostru are senzația că a mai experimentat acel lucru deoarece chiar a facut-o dar doar în-sine, ci nu pentru-sine (în conștiință). Astfel, prezentul conștiinței se confundă cu trecutul lui a-fi-în-sine. Acesta este doar primul mod prin care se poate experimenta un déjà vu. În al II-lea mod, fenomenul provine din atemporalul subconștientului care revelează conștientului o acțiune viitoare, fie prin vis sau orice altceva (dar doar pe plan spiritual). Până în momentul în care ni se întâmplă acea acțiune nu suntem conștienți că ea ne-a fost revelată, abia în clipa împlinirii ei conștientizăm că am fost preînștiințați – acesta este déjà vu-ul.

About Regenerarea Spirituala

artist crestin
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Despre fenomenul DEJA VU

  1. Paul Athes spune:

    Foarte interesant subiectul adus pe tapet de tine.Tin minte ca am avut privilegiul de a discuta pe tema aceasta.Eu vad acest fenomen ca fiind mai degraba orientat inspre latura psihologiei.
    Totusi cred ca un sistem fenomenologic husserlian sau heideggerian ne-ar putea gasi un raspuns de o concretete,as spune eu,la fel de precisa precum celebrele ceasuri elvetiene.

    • Eclejiastul spune:

      Probabil daca nu as fi discutat atunci cu tine acest articol nu ar fi existat. Chiar m-ai pus pe ganduri atunci… Iar in week-endul cand eram la Pitesti (acum 2 sapt), din nou am fost provocat in privinta acestui subiect. Iar dupa, m-am gandit sa trag linie, sa-mi exprim punctul de vedere, cat mai obiectiv, si de ce nu, cat mai original.

  2. Alex spune:

    deja.vu’ul este un subiect controversat insa ma bucur petru ca ti’ai luat din „netimpul” fiecarei zile sa scrii despre ceea ce la un moment dat ne abordeaza pe fiecare. parca deja am mai trait asa, sau nu?

  3. am foarte multe momente de acest gen… niciodata nu-mi explicam de ce… iar postarea ta ma lamureste. Foarte bun articol. Si cel mai mult mi-a placut „nu poți afirma că ai mai văzut un anumit lucru într-o altă viață atâta timp cât, poate, în viața trecută nu ai fost om”. Felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s